O analiza obiectiva a sistemului de colectare din Romania, asa cum e vazut de o persoana din interiorul sistemului:

Mecanismul legal actual este excesiv-coercitiv și se aplică așa cum este el descris mai jos de către un angajat al sistemului de colectare pe blogul personal. Lucrurile sunt bine puse în pagină și deși autorul este de partea cealaltă a fileului și nu vorbește deloc despre abuzurile la care recurg colectorii, pare dispus unor clarificări în legea Dreptului de Autor:Ce sunt dreptul de autor si drepturile conexe

Dreptul de autor este un drept recunoscut de lege unui creator (compozitor, textier, aranjor, regizor, scenarist, scriitor, etc) de a controla si dispune dupa cum crede de cuvinta de opera sa. In multe aspecte este similar cu dreptul de proprietate asupra unui cladiri, sa zicem, cu unele diferente semnificative. Diferenta cea mai semnificativa consta in faptul ca pe langa dreptul patrimonial recunoscut (adica dreptul de as exploata creatia, de ao vinde, inchiria, etc) legea recunoaste si o serie de drepturi moral, cel mai important fiind cel de a fi recunoscut ca autor al operei in cauza. Daca de drepturile patrimoniale puteti sa scapti prin vanzare sau orice alta modalitate legala, drepturile morale nu pot fi vandute sau instrainate in vreun fel.

 

Cam la fel stau lucrurile si cu dreptul conex, care este un drept recunoscut de lege pentru interpretii unei opere, cum ar fi cantareti, dansatori, actori, etc. Legea considera ca si ei isi aduc o contributie importanta si le recunoaste un drept patrimonial si un drept moral.

 

In practica dreptul conex valoreaza mai putin ca dreptul de autor, iar banii care se colecteaza de catre organismele de gestiune din domeniul drepturilor de autor sunt mai intotdeauna (mult) mai mari ca cele din domeniul drepturilor conexe. Dar la organismele de gestiune colectiva (OGC-uri) o sa revin cu alta ocazia pt ca e un subiect vast si foarte interesant.

 

Legea recunoaste autorului dreptul de a permite sau interzice (citat din lege):

-a) reproducerea operei;

-b) distribuirea operei;

-c) importul în vederea comercializii a copiilor realizate cu consimtamantul autorului;

-d) inchirierea operei;

-e) imprumutul operei;

-f) comunicarea publica, directa sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poate fi accesata in orice loc si moment ales, in mod individual, de catre public;

-g) radiodifuzarea operei;

-h) retransmiterea prin cablu a operei;

-i) realizarea de opere derivate.

Acestea sunt drepturile (patrimimoniale) pe care legea i le recunoaste autorului. Mai exista unele exceptii, dar nu de amploare.

 

La aceste drepturi sa le zicem de proprietate, se aduga drepturile morale, asa cum le recunoaste legea:

-a) dreptul de a decide daca si cand opera va fi adusa la cunostinta publicului;

-b) dreptul de a fi recunoscut ca autor

-c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa la cunostinta publicului;

-d) dreptul de ai fi respectata integritatea operei si de a se opune oricarei modificari;

e) dreptul de a retracta opera, cu despagubirea celor care detin dreptul de utilizare, daca este cazul.

 

Organismele de gestiune colectiva

 

Introducere

Organismele de gestiune colectiva sunt asociatii fondate de detinatorii de drepturi de autor si conexe din muzica, film, teatru, scriitori, sculptori, pictori, si persoanele juridice care cumpara sau dobandesc astfel de drepturi in scop comercial (publisheri, case de discuri) cu scopul de a le gestiona drepturile de autor pe plan national si mondial.

Ideea e simpla. Intrucat este imposibil sa-ti gestionezi singur drepturile si sa colectezi bani care ti se cuvin de la cei care utilizeaza creatorii s-au unit. Teoretic si legal poti incerca si singur, doar ca identificarea si negocierea cu toti utilizatorii, mai ales in cazul artistilor de succes, este o munca pe langa care cea a lui Sisif pare o joaca in parc. Si stabilirea unui pret pentru muzica in mod individual este o sarcina grea, intrucat nu ai avea termeni de comparatie si un etalon la care sa te raportezi.

Autorii au inteles foarte repede asta, asa ca primul organisme de gestiune colectiva (OGC) a fost infintat  acummai mult de 200 de ani in Franta, in anul 1777de catre Beaumarchais, celebru dramaturg francez.

Impreuna, detinatorii de drepturi au o forta de negociare mult mai mare, ceea ce se reflecta in tarife mai bune. Forta de negociere vine mai ales din faptul ca uniti, autorii au de oferit un repertoriu mult mai mare, putand satisface nevoile utilizatorilor comerciali.

Si utilizatorilor le convine sistemul, pentru ca este mult mai usor sa negociezi cu o singura entitate pe o categorie de drepturi, decat sa trebuiasca sa alergi dupa sute de autori. Ca sa nu mai spunem ca asa evita o multime de procese pentru utilizarea fara drept a unui anume repertoriu, inclusiv plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale suferite de detinator.

Cele mai mari OGC-uri sunt ASCAP si BMI din USA, PRS for Music din Marea Britanie, SACEM din Franta si GEMA din Germania, fiecare cu colectari de drepturi de autor in valoare de 500 milioane de Euro. Cel mai mare OGC romanesc este mult sub ca si sume colectate, cam la 25 de milioane de Euro, dar mult peste vecinii nostri, cu exceptia Ungariei.

La ora actuala OGC-urile de pe mapamond formeaza o retea la nivel planetar prin sistemul contractelor de reprezentare reciproca. Sistemul e simplu: tu ma reprezinti pe mine si eu pe tine, iar membrii tai au parte de acelasi tratament pe care il acord membrilor mei, iar pentru asta retin un comision de administrare care este de obicei intre 5-10% din suma colectata pentru repertoriul partenerului strain. Marele avantaj este ca avand tot repertoriul mondial in spate, un OGC poate sa negocieze tarife mult mai bune pentru membrii sai, decat daca ar fi avut numai repertoriul membrilor sai nationali.
In sistemul mondial pastorit de CISAC (Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori) se afla 225 de societati din 118 tari (de fapt din mai multe, pentru ca OGC-urile din tari care au avut colonii le reprezinta si pe acestea) si 2,5 milioane de creatori, dintre care aproximativ 6500 sunt membrii UCMR-ADA.
O sa revin cu alta ocazie la CISAC si sistemul pe care il gireaza, pentru ca sunt foarte multe lucruri interesante de spus, CISAC-ul fiind un echivalent al ONU in drepturi de autor, o entitate transnationala cu multa influenta..
In episodul 2 vom trece in vedere OGC-urile romanesti, care sunt, ce drepturi reprezinta, o scurta descriere etc.

 

Dupa ce am vazut ce sunt OGC-urile o sa trec in revista OGC-urile romanesti, cine sunt, cu ce se ocupa si cateva cuvinte despre fiecare. O sa incepem cu cele 4 mai mari, care functioneaza bine sau cat de cat bine (in cazul DACIN-SARA), urmand ca cel tarziu maine sa le trec in revista si pe celelalte 6 mai mici.

 

1. UCMR-ADA – drepturi de autor in muzica
Cel mai mare si mai vechi OGC romanesc este de departe UCMR-ADA, acronim la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania – Asociatia pentru Drepturi de Autor. Infiintat in 1920 de catre George Enescu sub numele de Societatea Compozitorilor din Romania, a inceput sa colecteze in 1927 cu know-how francez si belgian. In perioada comunista, SCR a fost transformata in 1948 in Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania si, desi si-a pastrat atributiile de colectare, nu i s-a mai permis sa trimita bani in afara. Actuala forma de organizare juridica a fost adoptata in 1997, ca urmare a adoptarii unei legi moderne a dreptului de autor, legea 8/1996, departamentul de colectare desprinzandu-se din UCMR si luand forma juridica care functioneaza azi. Dupa un inceput mai ezitant, dupa schimbarea directorului general in decembrie 2001, societatea a avut o crestere fulminanta a incasarilor de la 2 milioane $ in 2001 la 25 milioane Euro in 2008. La ora actuala are cam 6500 de membri si peste 100 de contracte de reprezentare reciproca cu societati de acelasi fel din strainatate, care acopera tot mapamondul. Este afiliat la CISAC  (Confederatia Internationala a  Societatilor de Autori si Compozitori www.cisac.org) si BIEM (Biroul International pentru Drepturi Mecanice www.biem.org), cele mai mari si mai influente organisme suprastatale, impreuna un adevarat ONU in muzica.

Mai multe informatii sunt disponibile pe site-ul societatii www.ucmr-ada.ro

 

2. CREDIDAM – drepturi conexe ale interpretilor

CREDIDAM ii reprezinta pe interpretii muzicali (cantareti, solisti, instrumentisti), pe actori, dansatori, balerini din 1996. Ca toate OGC-urile, cu exceptia UCMR-ADA care este mai vechi , CREDIDAM (acronim pentru Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti) a fost infiintat ca urmare a aparitiei unei legi moderne a copyright-ului. CREDIDAM a colectat in 2008 cam 6 milioane de Euro, in crestere fata de anii precedenti. Fara sa intru in foarte multe amanunte, CREDIDAM este poate cel mai controversat OGC romanesc, membrii sai fiind in general nemultumiti de activitatea sa. Este interesant cum reuseste sa nu trimita decat sume mici in strainatate, desi, de cele mai multe ori, playlisturile le imparte cu UCMR-ADA. Are aproximativ 8000 de membrii si 30 de contracte de reprezentare reciproca.

Website-ul este www.credidam.ro.

  

3. UPFR – drepturile conexe ale producatorilor

UPFR reprezinta casele de discuri si este agentul local al IFPI, federatia industriei muzicale la nivel mondial. UPFR este o societate in care se patrunde foarte greu, ea avand doar 51 de membri la data ultimului raport disponibil si neprimind orice casa de discuri. Ca urmare a acestui fapt o parte din membrii care n-au avut acces si-au format propriul OGC. In 2008 au colectat aproximativ 3,5 milioane Euro.
Website-ul lor este www.upfr.ro.

  

4. DACIN-SARA – drepturi de autor in audiovizual

DACIN-SARA (Drepturi de Autor in Cinematografie-Audiovizual – Societatea Artistilor Romani din Audiovizual) ii reprezinta pe creatorii din domeniul filmului, regizori si scenaristi. Societatea are destul de putini membri (129) pentru ca, in mod contrar legii, nu primeste orice creator de film. De asemenea  sufera din lipsa unui management profesionist, pentru ca un regizor celebru nu e neaparat si un administrator capabil, si a unui personal specializat, asa cum au, mai mult sau mai putin, OGC-urile descrise mai sus. Este afiliata la FERA, Federatia Internationala a Creatorilor de Film: www.ferainfo.org.

 

5.COPYRO – drepturi de autor in domeniul literar

COPYRO este fostul Fond Literar al Uniunii Scriitorilor, care s-a separat de USR ca urmare a aparitiei legii 8/1996 si ii reprezinta pe titularii de drepturi din domeniu, scriitori, ziaristi, dramaturgii, scenaristi, etc. Chiar daca are o vechime destul de respectabila, societatea nu a reusit sa se impuna in fata utilizatorilor si a celorlalte OGC-uri, fiind un fel de oaie neagra, fiind cunoscuti ca cei care au mereu pretentii exagerate si blocheaza negocierile. Din pacate nici managementul lor nu este tocmai cel mai performant iar edificator pentru comunicarea lor este website-ul www.copyro.ro. Au fost membri CISAC, de unde au plecat pe usa din dos dupa o poveste urata cu un e-mail de la CISAC modificat fraudulos si prezentat ca proba. Mai sunt inca membri ai federatiei asociatiilor de scriitori, IFFRO.

 

6.UPFAR-ARGOA – drepturi conexe ale producatorilor audiovizuali

UPFAR-ARGOA, acronim pentru Uniunea Producatorilor de Film şi Audiovizual din Romania, ii reprezinta pe producatorii din audiovizual, producatori de film si importatori si a fost infiintata in 1999. O perioada se parea ca organizatia va reusi sa se impuna, mai ales pentru ca reprezenta si puternica organizatie internationala de profil AGICOA. Din diverse motive (lipsa de fonduri, de personal specializat) UPFAR-ARGOA n-a reusit sa devina un OGC de succes, iar urmarea a fost pierderea mandatului AGICOA, care a ales sa intre in Romania pe cont propriu. Este foarte posibil sa-si piarda majoritatea membrilor in favoarea AGICOA si sa dispara in cativa ani. Ramane de vazut!

 

7.AGICOA – drepturi conexe ale producatorilor audiovizuali

AGICOA reprezinta cam aceeasi categorie de titulari de drepturi conexe ca si UPFAR-ARGOA, dar are avanatajul de a fi o organizatie de traditie si de succes in Europa, unde este un jucator de categorie grea in piata audiovizualului. AGICOA a primit avizul de functionare abia anul trecut in Romania, asa incat nu pot spune nimic despre activitatea lor. Dar judecand dupa traditia si activitatea lor in Europa ne putem astepta sa fie un jucator redutabil.

Website-ul lor este www.agicoa.ro

 

8.ADPFR – drepturile conexe ale producatorilor de fonograme

ADPFR, Asociatia pentru Drepturile Producatorilor de Fonograme din Romania a aparut in 2006 ca urmare a refuzului UPFR de a primi mai multi producatori romani, mai ales pe cei care ofereau preponderent manele. Ca urmare a aparut ADPFR care totusi nu colecteaza singur, intrucat legea spune ca societatea care are repertoriul majoritar este colector unic. Totusi activitatea lor este un spin in coasta UPFR iar aparitia lor ar trebui sa constituie o lectie pentru celelalte OGC-uri.

Website-ul este www.adpfr.ro

 

9.VISARTA – drepturi de autor in domeniul artelor vizuale

VISARTA a fost infiintata in 1999 si ii reprezinta pe artistii plastici, pictori, sculptori, desenatori, pe arhitecti, fotografi, etc. Desi este o societate mica, si avand un repertoriu de opere greu gestionabil si in afara circuitului banilor din showbizz, VISARTA a profitat de sumele colectate de celalalte OGC-uri care sunt colectori unici pe diferite domenii si a reusit sa distribuie mereu bani catre membrii sai, chiar daca nu e vorba de sume mari, ca cele din muzica. Dintre societatile mici este cea care este cea mai activa si cu care se colaboreaza cel mai bine in negocieri.

Website-ul lor este www.visarta.ro.

 

10.PERGAM – drepturi de autor

Ultimul OGC sosit in piata si cel mai exotic, cu un nume din istoria antica, este PERGAM, Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Stiintifice, OGC infintat de catre profesorul universitar Viorel Ros, cel mai cunoscut teoretician al dreptului de autor, ca disciplina juridica. Deocamdata acest organism este mai mult o curiozitate si un experiment stiintific, ramanand de vazut cum se va putea sustine financiar.

Website-ul este www.pergam.ro

 

OGC-uri – concluzii

Acum ca am trecut in revista toate OGC-urile existente sa tragem cateva concluzii:
–    acesta nu este numarul final, alte OGC-uri putandu-se forma pe alte categorii de drepturi de autor sau conexe sau pe categoriile existente;
–    OGC-urile care se vor forma pe categorii unde exista deja un OGC nu vor colecta drepturile pentru membrii sai, intrucat legea prevede ca doar un singur OGC poate sa colecteze, si anume cel care are repertoriul cel mai bogat. In practica niciun alt OGC nu poate lua locul UCMR-ADA sau CREDIDAM intrucat aceastea, datorita repertoriului lor international, vor avea intotdeauna preponderenta in fata oricarui OGC nou format. Va fi extrem de greu sa depaseasca OGC-urile deja in functiune si ca numar de membri romani, tinand cont ca UCMR-ADA are 6500 de mebri iar CREDIDAM 8000!
–    doar o parte din OGC-uri au reusit sa-si puna la punct o infrastructura si personal specializat pentru colectare, iar doar un singur OGC (UCMR-ADA) are o retea de colectare care cuprinde tot teritoriul Romaniei;
–    mai toate OGC-urile au o problema cu personalul specizalizat, mai ales ca toti angajatii noi trebuie sa o ia de la zero, din cauza specificitatii fiecarui OGC;
–    toate OGC-urile au o problema de comunicare cu membrii, fiind in epoca de piatra cu privire la relatia cu membrii si cu presa;
–    cadrul legal poate asigura o colectare eficienta, tinand de fiecare OGC cum isi organizeaza si pune la punct identificarea utilizatorilor si determinarea lor sa achite sumele cuvenite autorilor si titularilor de drepturi;
–    este esential sa ai cat mai multe contracte de reprezentare reciproca cu societati similare din strainatate, asa inca sa colectezi si pentru repertoriul lor, ceea ce confera legitimitate si forta de negociere in fata utilizatorilor. Dintre toate doar UCMR-ADA (peste 100 de contracte) acopera practic tot globul,  restul acoperind doar partial mapamondul;
–    o echipa juridica buna este esentiala!

 

Reteaua

Este necesara o infrastructura care sa acopere teritoriul, intrucat Romania nu se reduce numai la Bucuresti. Pentru asta este nevoie de o retea care sa acopere intreg teritoriul national, cu inspectori colectori in toate orasele mari, cel putin 1 pentru fiecare judet.
Dintre OGC-urile mari UCMR-ADA are 9 inspectorate interjudetene si aproximativ 50 de inspectori, acoperind intreg teritoriul, CREDIDAM si UPFR au fiecare 3-4 inspectori la nivel national, iar restul OGC-urilor fac toata colectarea de la sediul din Bucuresti. Singurele OGC-uri de care s-a auzit in teritoriu sunt UCMR-ADA, CREDIDAM si UPFR, dar doar primul ajunge cu personal la marea majoritate a utilizatorilor, restul trimitand mai mult plangeri penale si notificari de la Bucuresti.
Inspectorii au de obicei un salariu mic si un procent din incasari intre 5-10%, iar cei mai eficienti pot castiga chiar mai bine decat managementul OGC-ului respectiv. Sunt bani bine meritati intrucat munca este infernala, riscurile pentru pielea proprie sunt destul de mari, de la injuraturi si amenintari, pana la agresiuni fizice.

 

Personalul

Cea mai mare problema de personal este ca absolut toti angajatii trebuie instruiti de la zero, intrucat nu exista alt organism similar in tara, iar diferentele dintre modul de lucru al OGC-urilor este mare. Deci toti cei care sunt angajati trebuie mai intai instruiti si dureaza destul de mult pana pot da un randament ridicat.

 

Softul
Un soft bun de documentare si repartitie este indispensabil. Softul UCMR-ADA, singurul OGC care dispune de un sistem complet, este elvetian, se numeste COSIS V si utilizeaza la identificarea operelor muzicale baze de date mondiale ce contin milioane de opere muzicale.

 

Repertoriul

Repertoriul se compune la toate OGC-urile din operele si interpretarile romanesti, iar cele mai mari dispun printr-un sistem de contract de reprezentare internationala pe baza de reciprocitate si de repertoriul international. Cu cat ai repertoriu mai mare cu atat poti negocia tarife mai bune pentru membrii tai. Doar UCMR-ADA, CREDIDAM si UPFR dispun de o reprezentativitate buna la nivel international, restul OGC-urilor avand putine contracte si avand o reprezentare mai mult simbolica.

 

Cum se colecteaza

Intr-un singur cuvant, greu. Mai intai ai nevoie de un tarif, ceea ce nu e tocmai cea mai usoara treaba. Ca sa faci un tarif trebuie sa adresezi ORDA o cerere pentru inceperea negocierilor tarifare, indicand si asociatiile de utilizatori din domeniu, cat si pe cei mai mari 3 utilizatori din categoria respectiva.

Odata ce ai facut asta, dupa un timp oarecare, ORDA va emite o decizie de negociere desemnand o comisie din care fac parte reprezentatii OGC-ului si ai utilizatorilor, care are o luna la dispozitie ca sa stabileasca o metodologie de plata care va stabili tariful, baza de calcul la care se aplica (procent din incasari, suma forfetara, etc) si alte amanunte utile. Asta in cazul fericit si destul de rar in care cele 2 parti se inteleg. Daca se inteleg, rezultatul este o metodologie tarifara care este publicata de ORDA in Monitorul Oficial si care are putere de lege urmand sa se aplice si utilizatorilor care nu au fost parte in negociere.

Daca trece termenul de 30 de zile in care partile se pot intelege fara ca acestea sa ajunga la o intelegere, se ajunge la mediere. Exista un corp de arbitri pe langa ORDA, desemnati prin Hotarare de Guvern, format din specialistii reputati din domeniu, dintre care sunt extrasi prin tragere la sorti 5. Acestia au obligatia ca in termen de o luna sa asculte partile (practic are loc un mic proces, cu probatoriu, experti, etc) si apoi se decide forma si continutul unei metodologii, care va fi publicata in Monitorul Oficial si devine litera de lege.

Exista o singura cale de atac si anume se poate face apel la Curtea de Apel Bucuresti, a carei hotarare este definitiva.

In teorie ar trebui ca un tarif sa fie stabilit in maximum 60 de zile, dar in practica avocatii reusesc de multe ori sa prelungeasca termenul, prin tot felul de chichite judecatoresti, cum ar fi ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate a legii.

 

Radio si Televiziune – cum se repartizeaza remuneratiile UCMR-ADA 

In ultima vreme am constatat ca foarte multi dintre membrii nostri nu stiu cum se repartizeaza remuneratiile colectate (iarasi marea majoritate nu stiu cat de greu sunt colectate sumele distribuite de UCMR-ADA), desi informatiile exista pe site-ul UCMR-ADA, Regulamentul de Repartitie fiind inclus in statutul UCMR-ADA.Desi indeplinim toate conditiile de transparenta cerute de legea dreptului de autor si conexe, pentru a veni in sprijinul dumneavoastra, consideram ca este nevoie sa explicam inca o data cum sunt repartizate remuneratiile din difuzarile la radio si televiziune.Mai intai va rog sa observati diferenta dintre incasarile din cele 2 categorii, radio si TV. Pe scurt am putea spune ca remuneratiile cele mai importante sunt colectate de la organismele de televiziune. Intrucat televiziunea nu difuzeaza asa multa muzica, iar o mare parte este alcatuita din muzica de film, muzica special comandata (gingle, promo, fundaluri), in urma repartizarii remuneratiilor potrivit legii cele mai importante sume revin autorilor difuzati pe postul respectiv, in majoritate din strainatate. In anul 2009 numeroase posturi de televiziune (SRTv, B1, National TV, N24, OTV, ETNO, Taraf TV etc.) nu si-au indeplinit obligatiile de plata a remuneratiilor catre UCMR-ADA.
La radio este exact invers, avem preponderent muzica, foarte multi autori si titulari de drepturi, dar remuneratii mult mai mici. Radiourile romanesti inregistreaza venituri mult mai mici decat televiziunile. Sunt multe radiouri care nu au venituri sau au venituri foarte mici si platesc remuneratia minima de 2400 lei pe trimestru.
In mod firesc si remuneratiile primite de autorii operelor muzicale difuzate pe radio sunt mult mai mici.Prin urmare, nu este suficient ca o opera muzicala sa fie pe primele locuri in topurile muzicale pentru a beneficia de remuneratii semnificative. Valoarea remuneratiilor ce revin autorului potrivit legii depinde de valoarea remuneratiilor achitate de posturile de radio sau de televiziune pe care a fost difuzata o opera muzicala si de numarul si durata operelor muzicale radiodifuzate pe acel post.Cum se distribuie banii?
De la un radio (se poate extrapola: tv, spectacol, etc, principiul este acelasi) se primesc:
1. O suma de bani (de obicei /trimestru);
2. Un playlist corespunzator cu piesele difuzate in perioada pentru care s-a facut plata de la 1.
Informatiile cuprinse in playlist cu privire la fiecare opera muzicala se introduc in programul de repartitie cu minutajul specificat de utilizator in playlist. Dupa ce s-au introdus toate piesele se introduce suma primita. Din acest moment programul realizeaza repartizarea sumei introduse pentru fiecare piesa, si mai departe pentru fiecare autor.
Care este algoritmul de calcul al programului?
1. Aduna toate duratele pieselor introduse si le transforma in secunde;
2. Imparte suma introdusa la totalul de secunde;
3. Rezulta o “valoare de punct” care se “masoara” in ron/sec;
4. Inmulteste pentru fiecare piesa durata de utilizare capturata cu valoarea de punct;
5. Astfel rezulta suma de bani pe fiecare piesa;
6. Folosind rezultatul de la 5/piesa, pentru fiecare piesa calculeaza cat revine fiecarui membru in functie de procentele detinute si declarate la UCMR-ADA.Daca detineti 100% din opera muzicala va revine intreaga remuneratie rezultata din repartitie pentru acea opera muzicala. In cazul in care aveti un editor ce detine o cota din opera muzicala, remuneratia se va repartiza potrivit cotelor declarate intre dumneavoastra si editor. Daca ati cesionat editorului sau unui organizator de spectacol 100% drepturile dumneavoastra,  nu veti primi nimic din acea remuneratie.Softul folosit de UCMR-ADA se numeste CoSIS V, este realizat de societatea elvetiana SUISA (organism similar UCMR-ADA) in colaborare cu CISAC si folosit de foarte multe societati de gestiune colectiva din intreaga lume. Bazele de date utilizate, pe langa baza de opere muzicale a UCMR-ADA cuprinzand repertoriul roman constituit potrivit declaratiilor dumneavoastra si ale editorilor dumneavoastra, sunt constiuite si din bazele de date ale fiecarui organsim similar UCMR-ADA din lume, in acord cu standardele internationale ale CISAC.Unde se duc banii dupa finalizarea unei distributii?Dupa efectuarea retinerilor legale si statutare (impozitul si comisionul prevazut de lege pentru acoperirea costurilor de colectare), remuneratiile sunt platite titularilor, membri ai UCMR-ADA sau ai altor organisme de gestiune colectiva din intreaga lume.
Din nefericire pentru cultura nationala si pentru autorii romani, de regula cca. 70% din remuneratiile colectate de UCMR-ADA revin autorilor straini membri ai altor organisme de gestiune colectiva si editorilor acestora, inclusiv prin intermediul subeditorilor romani care le promoveaza in televiziune si radio difuzarea operelor.
Prin urmare, cea mai mare parte a remuneratiilor merg in strainatate pentru ca asa reiese din playlist-urile furnizate de radiouri si televiziune.
UCMR-ADA este obligata potrivit tratatelor internationale ratificate de Romania si potrivit contractelor de reprezentare reciproca incheiate cu societatile de gestiune colectiva similiare (peste 100) de pe intreg mapamondul sa acorde membrilor acestora din urma acelasi tratament ca si cel acordat membrilor romani. Potrivit legii si metodologiilor in vigoare responsabilitatea asupra playlist-urilor revine utilizatorilor de opere muzicale ce isi asuma pe proprie raspundere, sub sanctiunea art. 292 c. penal, corectitudinea intocmirii acestora. UCMR-ADA are obligatia de a procesa informatiile din playlist-uri asa cum acestea sunt comunicate de utilizatori (radio, tv, etc.)
Conducerea UCMR-ADA a contactat societatile de monitorizare in voga acum printre artisti si alte societati de profil pentru a verifica acuratetea inregistrarilor si a raportarilor acestora.

 

Fondul Comun

S-a discutat mult in ultimul timp despre fondul comun unde ajung foarte multi bani, iar foarte putini stiu despre ce este vorba. Deci, ce este fondul comun?
Pe scurt, este o oala mare in care ajung banii care nu pot fi distribuiti direct din diverse motive. De exemplu banii colectati de inspectori din ambiental, restaurante, cafenele, magazine cu sonorizare, hoteluri, frizerii, gari, sali de asteptare ajung acolo. De asemenea ajung acolo si bani de la radiouri si televiziuni care au venituri mici si care platesc la suma minima. Iarasi ajung acolo bani din piese neidentificate timp de 3 ani si care se prescriu, bani pentru autorii care nu mai sunt in viata si a caror opere sunt inca in termenul de protejare de 70 de ani de la moarte si care sunt reprezentati de UCMR-ADA. Banii din dobanzi bancare, sumele nefolosite de asociatia din veniturile realizate din comisionul de administrare merg tot acolo. De asemenea daca un utilizator nu mai detine playlist-uri si nu le furnizeaza timp de 3 ani in ciuda demersurilor facute pentru obtinerea lor, banii colectati ajung tot la fondul comun, ca sa nu fie blocati la nesfarsit.
Fondul comun se imparte pe baza playlist-urilor de la postul public de radio si la National FM, in baza unei decizii a Consiliului Director al UCMR-ADA.
Nu este un sistem perfect, dar probabil e cel mai bun posibil. Nu poate fi luat un radio gen KISS FM pentru ca playlist-ul unui astfel de radio este foarte scurt, avand foarte multe piese de radio in heavy rotation, si ca atare nu este foarte reprezentativ. Oricum daca National FM nu vi se pare reprzentativ, este decizia autorilor prin reprezentatii lor. Mie personal National FM mi se pare un post foarte echilibrat, avand si muzica noua, si straina si mai veche.
Vreti altul? Pentru cei de la UMCR-ADA nu-i o problema, singura problema ar fi daca ar trebui sa fie impartite conform prounerii de pe un anume site, pe baza tuturor playlist-urilor, o problema tehnica probabil. Peste tot in lume sunt discutii despre fondul comun, tuturor li se pare ca li se cuvin mai multi bani de acolo.